Pretul este de 29 RON si include TVA - Cumpara acum!

Proprietatile antioxidante ale plantelor aromatice

Uleiurile vegetale aromate cu plante erau folosite foarte des in antichitate, dar foarte rar in bucatarie.

Datorita proprietatilor lor naturale, uleiurile parfumate erau folosite in cea mai mare parte la ingrijirea corpului. In uleiurile vegetale erau introduse plante medicinale pentru a le conferi proprietati curative, stiptice si antioxidante.

Opt puncte de baza ale dietei mediteraneene:

1. Procent mare de lipide mononesaturate (ulei de masline)
2. Consum moderat de alcool (doua pahare de vin rosu pe zi)
3. Consum mare de fructe si legume
4. Consum mare de cereale integrale, verdeturi si plante aromatice
5. Consum mic de carne si lacatate

Persoanele care respecta cele cinci puncte de mai sus sunt relativ mai apropiate de dieta mediteraneeana si duc o viata mai sanatoasa.

Inainte de prelucrare fructele si legumele sa fie bine spalate, sub jet de apa, plantele si florile sa fie proaspete, fara impuritati si foarte bine spalate si dupa spalare, legumele si fructele se prelucreaza imediat, iar daca nu este posibil se pot pastra intr-un vas fara apa, la loc racoros, dar nu mai mult de o ora. Daca timpul de pastrare, dupa spalare, se prelungeste, fructele se stropesc cu zeama de lamaie pentru a impiedica dezvoltarea microorganismelor; taierea legumelor si fructelor in felii sau bucati se face pe planseta din lemn cu un cutit inoxidabil, bine ascutit; vasele in care se prepara vor trebui sa fie perfect curate, fara mirosuri straine, din material emailat, inox sau plastic, nu se admit vase cu emailul deteriorat; se interzice folosirea vaselor din arama si fier necositorite sau neemailate.

Sucurile se obtin in functie de natura fructelor sau legumelor prin presare sau zdrobire, cu ajutorul masinii pentru stors rosii, date prin razatoare sau prin storcatorul de fructe electric.

• 250 gr.smantana
• trei oua
• jumatate de lamaie sau portocala
• 50 g faina
• 100 g zahar

Modul de preparare:

Smantana groasa se amesteca cu galbenusurile si putina sare, coaja rasa de la suprafata portocalei sau lamaiei. Albusurile se bat spuma tare, se pune zaharul si o lingura zeama de lamaie sau portocala, se bat pana se intareste din nou albusul. Se adauga la smantana o data cu faina si numai pe urma se amesteca usor ca la tort, de jos in sus.

Se toarna imediat in cratila de 1L unsa bine cu unt si tapetata cu pesmet. Se da la cuptorul bine incins 30 minute. Nu se deschide cuptorul 15 minute, pana ce budinca isi prinde forma. Cand se scoate din cuptor, se lasa 3-4 minute in forma, se trece cu cutitul pe rnargine, se pune platoul dcasupra si se rastoarna. Se pudreaza cu zahar si se serveste calda sau rcce.

Fructele plantei -Fructus Carvi - sunt bogate in ulei volatil si au intrebuintari multiple atat in medicina, cat si in alimentatia omului. lnfuzia preparata dintr-o lingurita si jumatate de fructe la o ceasca cu apa are proprietatea de a elimina gazele din stomac (carminativ) la cei care sufera de balonari, mareste cantitatea de lapte femeilor care alapteaza, regleaza functiile stomacului, combate inflamatiile intestinale, calmeaza colicile, fluidifica secretiile bronhice si mareste diureza.

Daca fructele de chimen le asociem in parti egale cu fenicul si coriandru, atunci ceaiul capata un foarte bun efect carminativ.

In alimentatie, fructele acestei de chimen sunt utilizate in prepararea supelor, lichiorurilor prajiturilor, si multe altele.

Siropul din afine se mai poate obtine si prin ma­cerarea fructelor. In acest caz, se pun intr-un bor­can 2 kg de afine si se amesteca cu 4 kg de zahar . Se lasa la macerat cca. 30 zile timp in care se agita borcanul de 2-3 ori pe saptamana pana cand zaharul se dizolva complet, apoi se amesteca bine, se stre­coara prin tifon si se toarna in sticle. Sticlele se astupa ermetic si se pun in camara, se pastreaza 12-14 luni.

Aceste fructe atat de bine “dotate” de natura mai au si proprietati remineralizante. Toate aceste cali­tati le recomanda in astenii si convalescente, cat si in afectiunile aparatului urinar.

Sucul din coacaze rosii se prepara si se conserva in acelasi mod ca si cel din coacaze negre.

Potrivit cercetarilor medicale, coacazele au pro­prietati cu efect tonic general si sporesc rezistenta organismului la infectii se recomanda in ateroscle­roza, in afectiuni febrile, tuse, angina, laringita, in deficiente ale acitatii vizuale.

Materii prime: 1 kg coacaze negre pentru cca. 500 ml suc.

Ustensile de lucru: strecuratoare sau masina pen­tru stors rosii, trei vase din inox sau emailate, tifon, lingurita din inox cu coada lunga.

Mod de preparare. Coacazele se pun in strecura­toare si se spala bine sub jet de apa, se lasa putin sa se scurga, apoi se desprind de pe ciorchine, se in­latura frunzele si fructele depreciate si se aseaza in­tr-un vas.

Se spala strecuratoarea, se aseaza deasupra altui vas si se pun fructele spalate, se tine strecuratoarea cu mana stanga, iar cu dreapta se paseaza fructele pana pulpa se desprinde de samburi.

Dupa ce pulpa a trecut prin ochiurile strecuratorii sub forma de suc, samburii cu coaja fructelor sunt puse din strecuratoare in alt vas deasupra se toarna cca. 200 ml apa rece si se lasa aproximativ 15 mi­nute pentru ca pulpa care a mai ramas pe samburi sa se inmoaie si sa se desprinda mai usor.

Apoi se aseaza tifonul peste vasul in care se afla sucul, se pun samburii si restul de pulpa in tifon si se storc bine deasupra vasului, astfel incat sa se extraga cat mai mult suc, iar pierderile sa fie cat mai mici.

Sucul se lasa cca. 20 de minute sa se limpezeasca si se strecoara din nou prin tifon.

Sucul din coacaze se mai poate obtine cu ajutorul masinii de stors rosii. In acest caz, dupa ce coaca­zele au fost spalate sub jet de apa, se lasa putin sa se scurga si se trec prin masina. Sucul obtinut se lasa cca. 20 de minute sa se limpezeasca, dupa care se strecoara prin tifon.

Recomandare. Sucul din coacaze este acrisor poae fi consumat in stare proaspata imediat dupa obtinere in amestec cu zahar, apa minerala, sifon, apa potabila.

Mai poate fi consumat in combinatie cu alte sucuri, atat pentru gust (fiind acrisor inlocuieste foarte bine sucul din lamaie), cat si pentru culoare.

Mod de servire. Se serveste rece, in pahare de bau­turi racoritoare de tip sonda, in pahare de apa sau in pahare inalte, cu paiul.

Mod de pastrare. Se poate pastra pentru consum imediat 4-6 ore in frigider.

Sucul din coacaze negre poate fi pastrat timp in­delungat (cca. 12 luni) prin congelare. Pentru a-si pastra culoarea se amesteca cu zeama de lamaie (3 linguri la 1 litru de suc) sau vitamina C pulbere (1 lingurita la 1 litru de suc). Se amesteca bine, se toarna in tavitele pentru cuburi de gheata care se introduc in congelator .

Dupa congelare, cuburile se scot, se pun in punga din polietilena si se pastreaza in cosul congelato­rului. Se mai poate congela in pahare din polietilena.

Pentru consum, dupa congelare, cuburile de suc se scot din congelator, se pun in pahare, se adauga zahar si apa minerala, sifon sau apa potabila. Se amesteca bine cu o lingurita din inox cu coada lunga si se serveste din pahare sau cu paiul.

Sucul se mai poate pastra timp indelungat prin pasteurizare.

Florile - Flares Calendulae - contin un principiu amar, ulei volatil, saponine etc. Ele au proprietati cicatrizante si calmante. Ceaiul de flori, care pot fi asociate cu musetel, coada-soricelului, sunatoare, menta si patlagina, se reca­manda in tratarea ulcerului stomacal si duodenal. Datarita principiului amar, flori1e de galbenele maresc secretia biliara (colagoge), utilizandu-se in boli de ficat.

Ceaiul de galbenele mai are proprietatea de a calma durerile menstruale, mai ales la persoanele anemice. Cura se va face cu o saptamana inainte de aparitia fluxului menstrual.

Infuzia se prepara din 2 lingurite de flori peste care se toarna 2 cesti cu apa fierbinte. Dupa 15 minute se strecoara lichidul, care se bea in cursul unei zile, de preferinta pe stomacul gol. Se poate prepara si o infuzie mai concentrata din 4 linguri de flori la 200 g apa. Din aceasta infuzie se beau 3 linguri pe zi. Infuzia facuta din 10 g flori la 100 g apa si folosita sub forma de spalaturi vagi­nale ajuta la distrugerea protozoarului Trichomo­nas vaginalis.

Sub fomna de bai, cataplasme sau tinctura, florile se folosesc ca pan­sament pentru ranile care se vindeca greu, ca ulce­ratii, plagi cu puroi, ar­suri, degeraturi, acnee (cosuri), eczeme, deoarece principiile active din gal­benele au insusirea de a stimula circulatia sange­lui la nivelul tesuturilor, grabind astfel cicatriza­rea ranilor .

Pentru reglarea ciclu­lui menstrual se reco­manda a se lua, de 3 ori pe zi, 30 picaturi de tinc­tura in putina apa.

Cu amestec de 10 g tinctura si 90 g apa fiarta si racita se pot face com­prese la rani, arsuri, ulce­ratii si pentru bolile de ochi. Acest amestec da rezultate bune.

Tinctura de galbenele se obtine prin macerarea a 200 g de flori in 100 g alcool de 70° timp de 8 zile. Galbenelele intra in compozitia ceaiului gastric si aromatizantului pentru bai.

Compresele cu ceai de galbenele activeaza tenurile uscate.